Dacă aș putea.... 

   Dacă aș putea să-ți fiu vreodată,vlăstar de vise împerecheate pe cerul senin penetrând a mia oară  nebuloasa ce mă-nvăluie într-un dans al nemuririi peste chipuri cristaline.... as spulbera cu gândul sărutul  adânc al Universului peste buza creionata în praf de stele...cuprinsă-n jocul nefiresc de IELE... 
  
 Dacă aș putea să-ți fiu vreodată ghiocelul nins de dor pe aleile celeste când zâmbete inocente se pierd în decorul de mătase.... m-as rătăci în ochii tăi desenați  în destine paralele oglindite adesea în imagini vii păstrate-n cartea sfântă a Firii... 

  De-as putea să-ți mângâi obrazul pastelat în sclipiri de ametist înmiresmat de parfumuri dense liliachii... când raze de soare iți gâdila privirea pe cărări stelare străvezii... Ma aplec și tac... e liniște acum!! Tu, Adame pe Legea sfântă a iubirii fost-ai sculptat în stelele de gheata fiind desprinsa din coasta ta de lut... 
   Mușcat-ai din măr de foc cuprins de aroma dulce a trădării... Adame!! 

 Tu , ființa de cleștar ma îmbraci în petale de lotus dându-mi sărutul tandru al Universului.... deschis-ai palmele de orhidee albă în jocuri suave.... 
Dacă aș putea să-ți fiu...din toate câte puțin...

Ana Maria Niculescu


Comentarii

Postări populare de pe acest blog