Dacă aș putea....
Dacă aș putea să-ți fiu vreodată,vlăstar de
vise împerecheate pe cerul senin penetrând a mia oară nebuloasa ce
mă-nvăluie într-un dans al nemuririi peste chipuri cristaline.... as spulbera
cu gândul sărutul adânc al Universului peste buza creionata în praf de
stele...cuprinsă-n jocul nefiresc de IELE...
Dacă aș putea să-ți fiu vreodată ghiocelul nins de dor
pe aleile celeste când zâmbete inocente se pierd în decorul de mătase.... m-as
rătăci în ochii tăi desenați în destine paralele oglindite adesea în
imagini vii păstrate-n cartea sfântă a Firii...
De-as putea să-ți mângâi obrazul pastelat în sclipiri
de ametist înmiresmat de parfumuri dense liliachii... când raze de soare iți
gâdila privirea pe cărări stelare străvezii... Ma aplec și tac... e liniște
acum!! Tu, Adame pe Legea sfântă a iubirii fost-ai sculptat în stelele de
gheata fiind desprinsa din coasta ta de lut...
Mușcat-ai din măr de foc cuprins de aroma dulce
a trădării... Adame!!
Tu , ființa de cleștar ma îmbraci în petale de lotus
dându-mi sărutul tandru al Universului.... deschis-ai palmele de orhidee albă
în jocuri suave....
Dacă aș putea să-ți fiu...din toate câte puțin...
Ana Maria Niculescu

Comentarii
Trimiteți un comentariu
Feedback referitor la blog
I